venerdì 26 giugno 2009

Polipi si amigdale,o mare pacoste!

Acum cateva ore ne-am intors de la spital,am reusit sa facem,dupa lungi asteptari,aceasta interventie.Nu stiu cum iti da D-zeu puterea chiar atunci cand ai nevoie mai mult.Am inceput cosmarul de miercuri seara cand sotul meu m-a anuntat ca nu poate sa ramana la spital pana iese copilul din operatie deoarece, chiar in ziua de joi incepe o alta lucrare si fara el nu se putea......bine....m-am linistit,am ajuns la spital,totul organizat,erau 3 copii cam de aceeasi varsta si un bebelus...Primul era bebelusul care a facut o mica interventie la maxilar a iesit dupa 15 minute.Apoi l-au pregatit pe Carlo,i-au dat pe la ora 8 un pre-anestezic pe gurita si un supozitor care l-au molesit.Vroia parca sa doarma dar nu reusea,imi tot povestea ceva dar nu il intelegeam ce vrea,vorbea foarte ciudat.I-au dat un balon,si-a ales el culoarea,apoi pe la 8.50 l-au dus cu un patut mai mic spre sala de operatie.Tot timpul ii povesteau ce se va intampla,el era foarte linistit.Am fost tot timpul langa el pana l-au bagat in sala,la 9.10.Apoi a iesit o asistenta si m-a rugat sa merg in sala de asteptare.Prima ora a trecut cum a trecut,apoi am inceput sa ma impacientez,nu iesea nimeni ,nu cobora liftul,nu se intampa nimic era o liniste ingrozitoare.Dupa 15 minute in care am sunat pe toata lumea,eram deja disperata,l-am auzit ca urla,de fapt nu prea mai avea glas...l-au scos,era gaurit peste tot,am intrebat de ce a durat asa de mult si ziceau ca s-au oprit sa-i curete nasul,probabil sangera tare.Apoi l-au dus in salon,care era de tipul celor de terapie intensiva de la noi,adica utilat cu toate cele necesare in caz de urgenta.Nu s-a potolit sub nici un chip,urla si ii curgea sange de peste tot,din nas apoi a inceput o tuse turbata,ii venea sa scuipe dar nu reusea,avea multa saliva cu sange,apoi ii venea ca o stare de voma,totul a culminat cu doua crize de tuse turbata amestecate cu voma de sange,cu care s-a inecat si s-a invinetit,am crezut ca gata,se va intampla ce-i mai rau........am chemat disperata infirmiera care a aparut dupa cea de-a doua criza,cand eu il loveam disperata in spate(saracutul),gandeam ca-l ajut sa elimine in disperarea mea.A zis ca e normal,apoi incet ,incet,dupa vreo 2 ore s-a mai linistit,bine din plans pana la 14 nu s-a oprit.A venit dr de doua ori sa-l vada,a zis ca e totul ok si i-a dat un supozitor ca nu vroia sa puna capul pe perna,sa se odihneasca un pic.A adormit un pic,apoi a mancat inghetata si se pare ca i-a calmat un pic durerea.Seara un pic de febra,dar toata noaptea a dormit.Azi ,inainte de 8 l-a vizitat dr,a zis ca e ok si am plecat acasa.Acum asteptam sa ne linistim putin si sa vedem daca am facut cu folos aceasta interventie.Sper sa se refaca repede pentru ca nici nu vrea sa vorbeasca,il doare gatul.

2 commenti:

  1. Ma bucur ca totul s-a rezolvat cu bine!
    Insanatosire grabnica!
    ciao!

    RispondiElimina
  2. Multumesc frumos draga mea,a fost o zi grea dar a trecut,acum arata mult mai bine si pe zi ce trece isi revine mai mult.Te pupic...

    RispondiElimina