martedì 23 giugno 2009

Violenta in familie...

Am citit un post despre violenta asupra femeilor in tarile arabe si mi-am amintit de o cunostinta,a carei poveste vreau sa v-o impartasesc.Am intalnit intr-o zi,in parc,o tipa cu un copilas,pe atunci,de cateva luni.A conversat un pic cu Carlo,apoi si-a dat seama ca suntem romani si s-a asezat pe banca,era si ea romanca.Se vedea ca e o persoana trista dar traia prin copilul ei,de fapt il idolatriza....Din vorba in vorba si-a deschis un pic sufletul si am aflat lucruri socante.Este foarte tanara,vreo 22 de ani si cu un an in urma intalnise intr-o discoteca un tanar kurd.In aceeasi seara a ramas si insarcinata cu individul si s-a indragostit nebuneste de el.Dupa ceva timp s-au mutat impreuna si s-a nascut copilul.Cred ca multe dintre voi au copii si ati vazut reactia de bucurie,fericire a sotilor vostri cand au aparut copiii,indiferent de sex.Acest individ,cand a vazut ca a nascut o fetita,a lasat-o in spital si dupa o saptamana,saraca femeie cu cezariana si copilul in brate,a venit cu trenul din oras.A reactionat asa pentru ca isi dorea un baiat,la fetite nu se uita pana ce nu incep sa mearga pe picioare,dupa un an.Apoi nu a vrut sa-i faca copilului documente,nu are nici acum la 2 ani,abia acum a inscris-o la pediatru,nu-i cumpara hainute ca si el a trait cu un rand de haine,nu-i cumpara biscuiti ca poate sa manance si pita facuta in casa( cea cumparata e scumpa),jucarii nu ca poate sa-i faca o papusa de carpa cum le facea mama lui,surorilor.Daca iese din casa sa plimbe copilul isi ia bataie ca a stat prea mult,daca nu iese sa alerge isi ia bataie ca e prea grasa,daca vrea sa mearga la mama ei ce locuieste la vreo 30 km,o duce apoi o suna intruna ca n-are ce manca,sa vina acasa.L-a convins asta primavara sa mearga la Milano sa faca certificat romanesc copilului,au ajuns acolo,nu au reusit ca nu avea el certificat de nastere,si le-a lasat acolo sa se intoarca cu trenul,de la 250km,ca el trebuia sa ia niste prieteni arabi de la aeroport si n-aveau loc in masina.Trebuie sa faca zilnic pita si placinti din tara lui iar cumparaturile le face el sa nu strice banii.Ea iese foarte rar,cand plateste chiria,cand trebuie sa-i rezolve lui problemele.Dar cel mai socant pentru mine a fost cand mi-a zis ca in fiecare dimineata ,pe la ora 5,trebuie sa se trezeasca sa-i potoleasca poftele sexuale.Nu imi mai amintesc alte faze pentru ca am departat-o,de cate ori o intrebam de ce sta cu el,zicea ca il iubeste si pentru fata.Daca ziceam ceva impotriva lui,ii lua apararea,atunci m-am gandit ca ii place situatia in care se afla si nu ne mai intalnim.Eu personal nu as rezista langa un asemenea om,dar sunt si femei care considera ca un copil te tine legata de un om ce te bate zilnic,pentru care esti un obiect sexual,un aparat de gatit,de facut curatenie,nu inteleg.Voi ce parere aveti?

5 commenti:

  1. Zau ca nu as vrea sa fiu rea si ca vreau sa vad intai barna din ochiul meu si apoi paiul din ochiul altuia/alteia...insa sunt situatii in care te complaci si ramai din inertie...iti e teama sa pleci pentru ca ti s-a creeat dependenta de cel ce te raneste,e un fel de a ti se sterge creierul...ti se inoculeaza ideea de dependenta de cel alaturi de care traiesti si supravietuiesti...ai senzatia ca o data plecata,vei muri,nu te vei descurca si ca nu vei sti ce sa te faci...E vorba de acele persoane dependente de ajutor moral,fizic,financiar si,mai ales,sentimental...
    E foarte greu sa convingi astfel de persoane sa renunte la propriile convingeri.Prefera sa se complaca in astfel de situatii decat sa o ia de la capat in viata,in alt loc,cu altcineva...Si ar mai fi un motiv,pe care eu il consider putin depasit in secolul asta al nostru,si anume teama de ce vor spune ceilalti...adica ai plecat dincolo sa te realizezi si ai ajuns rau...Chiar si eu imi pun,inca, astfel de probleme....in sensul ca daca (Doamne fereste!)se termina relatia mea si voi fi nevoita sa ma intorc de unde am plecat,ce vor spune rudele,vecinii,prietenii,cunoscutii?!dar dispare chestia,ca ma doare undeva la 5 metrii in spate,in secunda urmatoare....
    Nu o vei convinge sa renunte nici daca ii desenezi sau ii scri negru pe alb ca va suferi ca o sclava...in plus iti vei face un dusman din ea...ia-o asa cum este si incearca sa investesti in ea,daca vrei si crezi ca e bine,ca intrun prieten.
    Cred ca te-a intristat situatia acestei femei.

    RispondiElimina
  2. Nu esti rea,Ana,e o situatie reala in care tipa se complace desi mama ei a rugat-o sa mearga la ea,ca o ajuta cu copilul si ar avea si unde lucra,dar prefera sa stea cu el.Nu vreau sa o conving,doamne fereste,vroiam sa subliniez ca se traieste inca in vremuri de mult apuse,cu conceptii de viata masochiste,asa le vad eu...pentru prietenul ei ramane un obiect,i-a zis clar ca nu o sa se insoare never cu ea,ca n-a fost virgina,haaaaaa...si mai zicea ca ar vrea sa-i mai faca niste copii,daca se poate baieti...dependenta financiar sunt si eu de sotul meu momentan,dar asta nu inseamna ca daca mi-o da vreo palma(in 15 ani nu a facut-o dar mai stii)nu imi iau traista in spinare,copilul de mana si plec unde vad cu ochii.Bine vorbim la rece,mai bine sa nu se intample...si de investit in prietenia ei,nu,nu o mai fac pentru ca ii fac rau,ii interzice sa-si faca amici,mi se rupe sufletul cand ii vad copilasul,dar atat.....pupici

    RispondiElimina
  3. E tare greu,adevarat si e bine ca nu investesti in prietenia asta...probabil ca ti-ai atrage numai necazuri.Mai bine ca situatia sa ramana ca atare si atata vreme cat aceasta femeie se complace in situatie,eu zic ca e numai problema ei.
    Cat despre conceptii invechite si traditii...asta e lumea musulmana,siita si mama naibii ce alte culte de astea 'or mai fi existand pe lumea asta....sa ramana la ei,sa le pastreze sanatosi ,sa si-i le vare si in cur daca vor...mi se rupe,mi se-ndoaie,vorba aia...E stilul lor de viata...cum si noi,crestinii ortodoxi si,in speta,romanii ,le avem pe ale noastre.De aia nu-i bine sa combini speciile,credintele,mentalitatile si asa mai departe...intelegi tu ce vreau sa spun!:-D
    Pupici si voua si sa aveti o zi minunata!

    RispondiElimina
  4. De abia acum am ajuns sa citesc aceasta postare. Eu as avea o alta parere asupra acestei probleme. Tinand cont că am lucrat 3 ani ca şi coordonator a unui proiect pe tema luptei impotriva traficului de persoane, vreau sa va spun ca, statistica arata ca, majoritatea victimelor au fost abuzate de iubiti, soti, parinti, etc, iar vulnerabilitatea creata de aceste abuzuri le deschide spre altele noi. Nu mai stiu in cine sa aiba incredere, confunda foarte usor intentiile pozite cu cele negative sau invers. Majoritatea, dupa ce au fost salvate, au refuzat sa primeasca ajutor de specialitate, au refuzat sa depuna marturie impotriva traficantilor si au mers inapoi acasa, unde au cazut din nou in mana traficantilor. E un cerc vicios. Fata din povestea ta se incadreaza perfect in tipologia victimelor. Stiu ca romanii nu sunt foarte bine vazuti in Italia, dar eu as fi anuntat serviciile sociale/politia sau un ONG de specialitate. Aici. Acolo nu stiu cum sta treaba. Dar puteti fi sigura ca daca, acum, femeia aceasta este o victima, cand va creste copilul ei are sanse foarte mari sa i se intample acelasi lucru. De aceea aceste cazuri trebuie oprite din timp. Femeia nu-si va reveni decat in ani de zile si doar dupa sedinte serioase de terapie. Asta daca va ajunge pe mana specialistilor.
    Va invit sa cititi povestea pe care am scris-o eu pe blogul meu (http://dashalovinganimals.blogspot.com/2009/05/pana-voi-ajunge-sa-fac-cu-adevarat-ce.html), poveste inspirata dupa cazul unei fete din Cluj, victima a traficantilor.

    Povestea ta este o poveste trista, foarte intalnita, din pacate, dar sa fim atenti, mai ales pentru ca suntem femei,ca indiferenta noastra poate naste si mai multe victime.

    RispondiElimina
  5. Ai dreptate in tot ceea ce spui.Dar cum poti sa ajuti pe cineva care nu doreste asta si se simte ok in ''familia ''ei?Daca as anunta carabinierii ca o bate,ei vor veni imediat sa constate,dar ea nu va recunoaste asta,intelegi?Si in fata mea recunoaste cu greu ca o bate.Atunci eu as primi o frumoasa amenda ca i-am pus pe drum.Am citit povestea ta,se vede ca e realitatea cruda a fetelor credule dar in ceea ce o priveste pe fata mea,nu stiu ce sa zic,dar ea chiar se supara daca ii zic sa plece de la el sau sa nu-i mai permita anumite lucruri.Iti multumesc ca ai trecut pe aici si te mai astept.

    RispondiElimina